MODELE GRILE LICENȚĂ PSIHOLOGIE – PSIHOLOGIA COPILULUI
  1. Personalitatea este unitatea a trei Euri, dintre care în preşcolaritate cel mai bine constituit şi
    conştientizat este:
    a. Eul psihologic
    b. Eul fizic
    c. Eul social
    d. toate trei în egală măsură
  2. Eul psihologic în preşcolaritate se caracterizează prin aceea că:
    a. poate fi conştientizat pe baza unei evaluări proprii
    b. nu înregistrează stabilizarea unor trăsături
    c. conţine trăsături psihice dobândite şi înnăscute
    d. nu dispune trăsături grupate în anumite configuraţii (constructe personale)
  3. Eul social în preşcolaritate are următoarele caracteristici:
    a. conţine atitudinile manifestate în cadrul relaţiilor sociale
    b. este bine conştientizat
    c. poate fi autoevaluat de către copil
    d. nu dispune de înţelegerea poziţiei de copil şi a rolurilor care decirg din ea în cadrul familiei
  4. Tendinţa preşcolarului de a se identifica cu părinţii constituie:
    a. o sursă de modele comportamente în relaţiile interpersonale
    b. o dificultate în cristalizarea personalităţii copilului sub aspectul ei social
    c. un blocaj în procesul de autonomizare ulterioară, din adolescenţă
    d. un proces lipsit de importanţă
  5. Printre caracteristicile personalităţii preşcolarului se pot enumera:
    a. stabilitatea
    b. gradul ridicat de generalizare
    c. lipsa deschiderii spre socializare
    d. manifestarea acelor trăsături care sunt exersate în mod real
  6. Conştiinţa morală primară a preşcolarului:
    a. nu are legătură cu rezolvarea crizei afective de la sfârşitul antepreşcolarităţii (2,5-3 ani)
    b. constă în formarea deprinderii de subordonare faţă de norme
    c. controlul adultului nu este absolut necesar pentru orientarea copilul în sistemul de valori sociale
    d. sancţiunile parentale faţă de încălcarea regulilor nu ajută şi chiar împiedică structurarea morală
  7. În cea de-a doua etapă de formare a conştiinţei morale primare, în preşcolaritate :
    a. norma morală funcţionează ca un factor extern
    b. norma morală este impusă şi controlată din afară
    c. norma morală funcţionează ca un factor intern, impus de copilul însuşi
    d. norma morală nu va fi respectată în absenţa părinţilor
  8. Conştiinţa morală primară a preşcolarului:
    a. este preluată ca atare de la adult
    b. se întemeiază pe judecăţile morale făcute de copilul însuşi
    c. se bazează pe experienţa de viaţă a copilului
    d. în formarea ei se manifestă îndoieli ale copilului privind valoarea moralei promovate de părinţi
  9. Conştiinţa morală primară în preşcolaritate are următoarele caracteristici:
    a. se poate aplica unor situaţii ipotetice, copilul putând înţelege aspectul moral al acestora
    b. nu are legătură cu respectul faţă de părinţi
    c. regula, chiar interiorizată, nu devine un imperativ de la care nu se mai admit abateri
    d. se aplică unor situaţii trăite efectiv de copil
    2 din 3
  10. Morala primară a antepreşcolarului are un carater heteronom, adică:
    a. are o bază raţională evaluată de către copil
    b. include posibilitatea verificării de către copil a adevărului pe care normele îl conţin
    c. este o morală a ascultării şi supunerii la regulile formulate de alţii
    d. nu include pericolul preluării unor norme lipsite de valoare morală
  11. Gândirea şcolarului mic se află în stadiul:
    a. preoperaţional
    b. operaţiilor concrete
    c. senzorio-motor
    d. operaţiilor formale
  12. Conceptele şcolarului mic au următoarele caracteristici:
    a. integrează informaţii esenţiale despre clase de obiecte, fenomene sau relaţii
    b. sunt încă lipsite de generalitate
    c. nu se referă la ceea ce este comun mai multor obiecte, fenomene sau relaţii
    d. nu se diversifică în legătură cu achiziţii din domenii ca: aritmetica, fizica, gramatica
  13. Principala operaţie a gândirii în şcolaritatea mică este:
    a. comparaţia
    b. analiza şi sinteza superioară
    c. clasificarea
    d. deducţia
  14. Algoritmii, structuri operaţionale la care gândirea face apel încă din şcolaritatea mică, sunt:
    a. fenomene de activare a gândirii
    b. strategii de rezolvare rapidă doar a unor probleme de aritmetică
    c. strategii care în majoritatea lor se sting în decursul vieţii
    d. serii strict ordonate de operaţii mentale ce intervin în rezolvarea rapidă a unor probleme
  15. Alfabetizarea, proces central al activităţii de învăţare la şcolarul mic, se caracterizează prin aceea că:
    a. parcurge câteva etape care nu au o succesiune fixă
    b. implică procesele intelectuale
    c. nu implică procesele senzoriale
    d. nu implică funcţiile reglatorii
  16. Învăţarea în stadiul şcolarului mic devine predominant cognitivă deoarece:
    a. se axează pe însuşirea unor comportamente noi
    b. dispune de capacităţi mai bune de învăţare prin imitaţie
    c. familia face presiuni asupra copilului să înveţe
    d. se bazează pe achiziţia de cunoştinţe
  17. Motivaţia externă / extinsecă pentru învăţare se caracterizează prin aceea că:
    a. stimulează învăţarea preferenţială, bazată pe interesul şcolarului pentru unele materii
    b. are un rol rol formativ în dezvoltarea Eului şi a caracterului
    c. nu include dorinţa copilului de a nu-şi dezamăgi părinţii şi de a păstra afecţiunea lor
    d. nu urmăreşte obţinerea respectului şi aprecierii celorlalţi
  18. Motivaţia internă / intrinsecă pentru învăţare se caracterizează prin aceea că:
    a. se manifestă odată cu debutul şcolarităţii (6-7 ani)
    b. stimulează învăţarea la toate materiile
    c. influenţează puternic gândirea şi structurarea unor interese cognitive active
    d. este tensionantă pentru copil
    3 din 3
  19. Succesul şcolar influenţează copilul în sensul că:
    a. dezvoltă stima de sine şi încrederea în forţele proprii
    b. nu influenţează resorturile profunde ale personalităţii
    c. exclude producerea unor eventuale eşecuri
    d. exclude riscul unor tensiuni şi simptome nevrotice
  20. Eşecul în stadiul şcolarităţii mici:
    a. este întotdeauna consecinţa unui deficit intelectual
    b. nu este influenţat de atitudinea nefavorabilă a învăţătorului faţă de copil
    c. nu prezintă riscul structurării unor personalităţi cu tendinţă spre conduite deviante
    d. este frecvent în rândul copiilor proveniţi din familii fără aspiraţii pentru un statut educativ