MODEL GRILE LUCRARE LICENȚĂ PSIHOLOGIE 2022 PSIHOLOGIA RESURSELOR UMANE
  1. Cine a descris tipologia umană din mediile organizaționale din următoarea perspectivă: omul
    economic-rațional, omul social, omul autoactualizat, omul complex?
    a. P.F. Drucker
    b. A.Toffler
    c. F. Herzberg
    d. E. Schein
  2. Unul din enunțurile de mai jos nu face parte din criteriile explicativ-interpretative ale modelului
    omului din mediile organizaționale, descris de E.Schein:
    a. premisele modelului
    b. prezumţiile sau presupoziţiile de bază
    c. implicațiile în planul strategiilor manageriale
    d. funcțiile personalității adulte
  3. Unul din enunțurile de mai jos nu face parte din criteriile explicativ-interpretative ale modelului
    omului din mediile organizaționale, descris de E.Schein:
    a. modelul particularităților învățării la adult
    b. argumente şi probe în favoarea modelului
    c. avantaje şi limite ale modelului
    d. implicații în planul strategiilor mangeriale
  4. Strategia managerială a modelului omului economic-rațional este:
    a. strategia calculativă și a eficacității funcționale
    b. startegia suportivă sau simpatetică
    c. strategia facilitatoare sau catalizatoare
    d. strategia flexibilă sau adaptativă
  5. Strategia managerială a modelului omului social este:
    a. strategia calculativă și a eficacității funcționale
    b. startegia suportivă sau simpatetică
    c. strategia facilitatoare sau atalizatoare
    d. strategia flexibilă sau adaptativă
  6. Strategia managerială a modelului omului autoactualizat este:
    a. strategia calculativă și a eficacității funcționale
    b. startegia suportivă sau simpatetică
    c. strategia facilitatoare sau atalizatoare
    d. strategia flexibilă sau adaptativă
  7. Strategia managerială a modelului omului complex este:
    a. strategia calculativă și a eficacității funcționale
    b. startegia suportivă
    c. strategia facilitatoare sau atalizatoare
    d. strategia flexibilă sau adaptativă
  8. Unul, dintre enunțurile de mai jos, este rezultatul corect al analizei lui E.Schein privitor la cele patru
    modele ale omului din mediile organizaționale:
    a. cele patru modele sunt întru totul incompatibile cu teoriile organizațiilor
    b. nu există o consecvenţă de sens între aceste modele şi cele teorii X și Y ale lui McGregor
    c. nici unul dintre modele nu este perfect, ideal
    d. oricare dintre cele patru modele nu are propria sa complexitate şi funcţiona1itate
  9. Una din afirmațiile de mai jos este corectă:
    a. modelul omului economic-raţional ilustrează teoriile clasice ale organizaţiilor
    b. modelul omului social exprimă dezideratele teoriilor preclasice ale organizaţiilor
    c. modelul omului autoactualizat exprimă dezideratele teoriilor moderne ale organizaţiilor
    d. modelul omului complex este expresia teoriilor neoclasice ale organizaţiilor
  10. Nici un model al omului organizațional descris de E. Schein nu este perfect și, în consecință, una
    dintre afirmațiile de mai jos este falsă:
    a. fiecare model prezintă atât avantaje, cât și limite
    b. nu este o soluție practică utilizarea lor fie alternativă, fie concomitentă
    c. o soluție bună este selectarea, combinarea, sintetizarea și adecvarea practicilor manageriale la
    specificul imprejurărilor
    d. adaptarea și adecvarea se poate face în funcţie de o serie de criterii, cum ar fi specificul
    activităţii, nivelul ierarhic, experienţa şi gradul de instrucţie şi educaţie
    2 din 3
  11. Dacă fiecare model descris de E. Schein are propria sa complexitate și funcționalitate, atunci una
    dintre afirmațiile următoare este falsă:
    a. unii oameni muncesc pentru bani, tocmai pentru a se autorealiza
    b. pentru unii oameni banii înseamnă securitate, iar pentru alţii putere
    c. pentru o altă categorie de oameni banii reprezintă reuşită socială
    d. stimulii băneşti au aceeaşi semnificaţie pentru toţi oamenii
  12. În mediile organizaţionale avem de-a face cu grupuri de indivizi, şi mai puţin cu indivizii luaţi în
    sine și, prin urmare, o anumită uniformizare sau standardizare a comportamentelor conducătorilor este:
    a. lipsită de importanță
    b. relativă
    c. absolut necesară
    d. oarecum importantă
  13. Cea mai bună strategie de motivare a omului organizațional ar trebui să fie una:
    a. individualizată, diferită de la individ la individ şi de la situaţie la situaţie
    b. neindividualizată, aceeași pentru toți indivizii și toate situațiile
    c. individualizată, diferită de la individ la individ, dar nu și de la situație la situație
    d. individualizată, de la situație la situație, dar nu și de la individ la individ
  14. Modelele descrise de E. Schein sugerează că ineficienţa organizaţională este consecința faptului că:
    a. organizaţia oferă condiţiile necesare satisfacerii unora sau altora dintre trebuinţele oamenilor
    b. oamenii răspund adecvat chiar condiţiilor favorabile satisfacerii nevoilor personale
    c. oamenii nu înțeleg exact intenţiile organizaţiilor și managerilor
    d. organizația gestionează adecvat relațiile dintre conducere și angajați
  15. Ieşirea din impasul ineficienței organizaționale constă în:
    a. ameliorarea şi optimizarea propriilor comportamente ale omului, pe de o parte
    b. ameliorarea şi optimizarea propriilor comportamente ale organizatiei, pe de altă parte
    c. ameliorarea și optimizarea comportamentelor organizaționale în mod natural
    d. ameliorarea şi optimizarea relaţiei dintre om şi organizaţie de către manageri
  16. Una dintre premisele următoare aparține modelului explicativ-interpretativ al „omului economicrațional”:
    a. motivarea muncitorilor se fundamentează pe nevoia lor de statut, de participare şi de relaţii
    informale
    b. satisfacerea unor trebuinţe înalte este îngrădită şi restricţionată în cadrul mediilor
    organizaţionale
    c. omul este complicat prin multiplicitatea trebuinţelor şi potențialităţilor lui, dar şi prin
    propria schemă de complexitate
    d. omul organizațional obține satisfacție și plăcere prin maximizarea profitului prin relații de piață
  17. Una dintre premisele următoare aparține modelului explicativ-interpretativ al „omului social”:
    a. omul obține satisfacție și plăcere prin mijloace economice
    b. trebuințele de creștere asigură dezvoltarea personală a omului
    c. motivaţia psihosocială devine mai importantă decât motivația economică
    d. la complexitatea umană se adaugă complexitatea societală și organizațională
  18. Una dintre premisele următoare aparține modelului explicativ-interpretativ al „omului
    autoactualizat”:
    a. omul organizațional maximizează profitul prin relații de piață
    b. trebuințele superioare de autorealizare devin un nou tip de motivație
    c. motivația prin nevoia de statut, participare și relații informale devine preponderentă
    d. fiecare om este diferit prin propria schemă de complexitate
  19. Una dintre premisele următoare aparține modelului explicativ-interpretativ al „omului complex”:
    a. modelul obţinerii satisfacţie şi plăcerii prin mijloace economice îşi are originea în filosofia
    hedonistă
    b. motivația organizațională arată că omul este complicat nu doar în sine, ci și prin faptul că
    este diferit de un altul
    c. motivația în organizații este generată de rezistenţa faţă de normele formale și apariţia
    liderilor informali
    d. motivația constă în ocaziile de realizare a propriilor disponibilităţi sau a celor care permit
    perceperea relaţiei între ceea ce face omul şi scopul global al organizaţiei sale
  20. Una din afirmațiile de mai jos nu se referă la analiza centrată pe deținătorul postului de muncă:
    a. candidatul are calităţile psihologice solicitate de postul respectiv de muncă
    b. candidatul are cunoştinţele şi deprinderile solicitate de postul pe care doreşte să-l ocupe
    c. candidatul este o persoană calificată și cu un profilul psihologic adecvat
    d. candidatul este o persoană identificată pe baza unei metode de recrutare
    3 din 3
  21. Care dintre schemele sau formulele de elaborare a profilului psihologic de mai jos aparține lui
    Rodger?
    a. monografia profesională
    b. schema în șapte puncte
    c. psihograma sau „job psycvhograph”
    d. modelul specificațiilor sau calităților psihice
  22. Care dintre schemele sau formulele de elaborare a profilului psihologic de mai jos aparține lui
    Viteles?
    a. monografia profesională
    b. schema în șapte puncte
    c. psihograma sau „job psycvhograph”
    d. modelul specificațiilor sau calităților psihice
  23. Care dintre schemele sau formulele de elaborare a profilului psihologic de mai jos aparține lui
    Cole?
    a. monografia profesională
    b. schema în șapte puncte
    c. psihograma sau „job psycvhograph”
    d. modelul specificațiilor sau calităților psihice
  24. Care dintre schemele sau formulele de elaborare a profilului psihologic de mai jos aparține lui
    Frazer:
    a. schemă de lucru în cinci puncte
    b. specificaţiilor deţinătorului unui post de muncă în patru componente fundamentale
    c. taxonomia pentru performanţele umane
    d. profilul psihologic al muncii
  25. Care dintre schemele sau formulele de elaborare a profilului psihologic de mai jos aparține lui
    Spector:
    a. schemă de lucru în cinci puncte
    b. specificaţiile deţinătorului unui post de muncă în patru componente fundamentale
    c. taxonomia pentru performanţele umane
    d. profilul psihologic al muncii
  26. Care dintre schemele sau formulele de elaborare a profilului psihologic de mai jos aparține lui
    Fleishman:
    a. schemă de lucru în cinci puncte
    b. specificaţiilor deţinătorului unui post de muncă în patru componente fundamentale
    c. taxonomia pentru performanţele umane
    d. profilul psihologic al muncii
  27. Care dintre schemele sau formulele de elaborare a profilului psihologic de mai jos aparține lui
    Landy:
    a. schemă de lucru în cinci puncte
    b. specificaţiilor deţinătorului unui post de muncă în patru componente fundamentale
    c. taxonomia pentru performanţele umane
    d. profilul psihologic al muncii
  28. Spector (2000), din raţiuni practice, a elaborat o variantă sintetică de prezentare a specificaţiilor
    deţinătorului unui post de muncă, cunoscute sub acronimul:
    a. ASKA
    b. OASK
    c. KSAO
    d. SAKO