MODEL GRILE LICENȚĂ PSIHOLOGIE 2022 PSIHOLOGIA PERSONALITĂȚII
  1. Care din accepțiunile de mai jos este specifică studiului psihologiei personalității?
    a. accepțiunea etimologică
    b. accepțiunea antropologică
    c. accepțiunea fiziologică
    d. accepțiunea biologică
  2. Care din afirmațiile următoare exprimă accepțiunea antropologică cu privire la personalitate?
    a. ansamblul caracteristicilor psihofiziologice umane structurează personalitatea
    b. ansamblul cunoștințelor omului de știință referitoare la esența ființei umane
    c. ansamblul relațiilor sociale reprezintă esența personalității
    d. ansamblul structurilor axiologice reprezintă fundamentul personalității
  3. Din perspectiva accepțiunii antropologice personalitatea este o:
    a. construcție logică
    b. construcție axiologică
    c. construcție fiziologică
    d. construcție socială
  4. Accepţiunea antropologică a personalităţii are meritul de a amplasa şi integra omul în:
    a. sfera vieţii sociale
    b. sfera vieții materiale
    c. sfera vieții spirituale
    d. sfera vieții individuale
  5. Care din afirmațiile următoare nu reprezintă o exagerare a accepțiunii antroplologice cu privire la
    esența personalității?
    a. esenţa este transplantată în individ din exteriorul socio-cultural
    b. esenţa este zămislită de societate pentru individul condamnat la pasivitate
    c. esenţa este determinată social iar individul este doar purtător al acesteia
    d. esența este construită progresiv de către individ prin încorporarea dimensiunilor sociale
  6. Din perspectiva accepțiunii psihologice personalitatea apare ca fiind:
    a. ansamblul relaţiilor externe
    b. ansamblul condiţiilor interne
    c. ansamblul condițiilor sociale
    d. ansamblul relațiilor speciale
  7. Unul din enunțurile de mai jos nu reprezintă o specificitate a însușirilor psihice, înțelese ca
    formațiuni care:
    a. sunt rezultate din condensarea diverselor funcții psihice
    b. dispun de o relativă stabilitate și nu sunt modificate de situații tranzitorii sau accidentale
    c. sunt generalizate și se manifestă în diverse situații
    d. dispun de modalități proprii de identificare subiectivă a realității obiective
  8. Care dimensiune de mai jos nu caracterizează însușirile psihice:
    a. stabilitatea relativă
    b. manifestarea generalizată
    c. discursivitatea dinamică
    d. plasticitatea relativă
  9. Accepțiunea de abordare a personalității poate fi:
    a. antropologică
    b. praxiologică
    c. etimologică
    d. docimologică
  10. Accepțiunea de abordare a personalității nu este:
    a. antropologică
    b. axiologică
    c. morfologică
    d. psihologică
  11. Personalitatea apare ca o construcție sistemică de natură:
    a. ecologică, biologică, psihologică, culturală
    b. psihologică, axiologică, culturală, ecologică
    d.fiziologică, biologică, axiologică, socială
    e. biologică, psihologică, socială, culturală
  12. Personalitatea este definită ca purtător al funcțiilor:
    a. axiomatice
    b. axiologice
    c. axiometrice
    d. antropometrice
    2 din 5
  13. Personalitatea nu reprezintă un produs și producător de:
    a. împrejurări
    b. medii
    c. reluctanțe
    d. ambianțe
  14. Modelul explicativ-interpretativ al inteligenței este:
    a. psihodinamic
    b. psihometric
    c. psihotronic
    d. psihotonic
  15. Care model explicativ-interpretativ nu are ca obiect de studiu inteligența?
    a. modelul ecologic
    b. modelul genetic
    c. modelul mimetic
    d. modelul triarhic
  16. Care model explicativ-interpretativ are ca obiect de studiu inteligența?
    a. modelul balanței psihologice
    b. modelul cercurilor concentrice caracteriale
    c. modelul piramidei trăsăturilor
    d. modelul neuropsihologic
  17. Câte tipuri de tendințe identifică modelul factorial al explicării și interpretării inteligenței?
    a. una
    b. două
    c. trei
    d. patru
  18. Din perspectiva modelului psihometric inteligenţa apare ca o:
    a. colecţie de abilități
    b. colecție de atitudini
    c. colecție de trebuințe
    d. colecție de sentimente
  19. Modelul morfologic, factorial și pluralist al inteligenței a fost elaborat de:
    a. Alfred Binet
    b. J.P. Guilford
    c. David Wechsler
    d. Lewis Terman
  20. Reprezentanții tendinței ierarhice a modelului psihometric factorial de explicare și intepretare a
    inteligenței sunt:
    a. Alfred Binet și Th. Simon
    b. Lewis Terman și David Wechsler
    c. J.P. Guilford și Charles Sperman
    d. C. Burt și PhilipVernon
  21. Modelul genetic al inteligenței nu este explicat de una din afimațiile de mai jos:
    a. inteligența este o relație adaptativă, printe altele, între organism și lucruri
    b. adaptarea este o echilibrare între asimilare și acomodare
    c. inteligența desemnează formele superioare de organizare a structurilor cognitive
    d. inteligența este o expresie dinamico-energetică a personalității
  22. Modelul triarhic al inteligenței cuprinde trei subteorii:
    a. contextuală, componențială și a celor două fațete
    b. contractuală, componențială și a celor două fațete
    c. contextuală, consensuală și a celor trei fațete
    d. contractuală, componențială și a celor trei fațete
  23. Modelul triarhic al inteligenței a fost elaborat de:
    a. J. Piaget
    b. R.J. Stemberg
    c. J.P. Guilford
    d. L.L. Thurstone
  24. Modelul psihocognitivist al inteligenței își propune să explice:
    a. mecanismele prin care sunt soluționate problemele
    b. mecanismele prin care sunt soluționate afectele
    c. mecanismele prin care sunt soluționate senzațiile
    d. mecanismele prin care sunt soluționate percepțiile
  25. Modelul psihocognitivist nu se referă la:
    a. componente cognitive simple
    b. componente cognitive complexe
    c. componente cognitive compliante
    d. metacomponente cognitive
    3 din 5
  26. Ce enunț nu este o categorie descriptiv-interpretativă a modelului psihocognitivist al inteligenței?
    a. metastructurile
    b. metacomponentele
    c. componentele performanței
    d. componentele achiziției informațiilor
  27. Modelul neuropsihologic al inteligenței este foarte apropiat și fundamentează neurologic
    următoarele modele explicativ-interpretative ale inteligenței:
    a.modelele ecologic și genetic
    b. modelele psihometric şi psihocognitiv
    c. modelele triarhic și psihocognitiv
    d. modelele psihometric și ecologic
  28. Modelul neuropsihologic nu se fundamentează pe:
    a. rezultatele cercetărilor asupra creierului divizat
    b. rezultatele cercetărilor asupra specializării funcţionale a emisferelor cerebrale
    c. concluziile referitoare la tendințele ecologice de explicare a inteligenței
    d. concluziile referitoare la inteligențele multiple
  29. Modelul ecologic de studiere a inteligenței utilizează ca strategie de lucru:
    a. observarea modului de gândire a diferitelor categorii de persoane cu tulburări psihopatologice
    b. observarea modului de gândire a diferitelor categorii socioprofesionale
    c. observarea modului de gândire a diferitelor categorii de vârstă
    d. observarea modului de gândire a femeilor și bărbaților
  30. Modelul ecologic studiază măsura în care variază comportamentul inteligent în funcție de:
    a. vârstă cronologică
    b. vârsta mentală
    c. cultura societății
    d. coeficientul de inteligență
  31. Creativitatea este o latură a personalității descrisă ca fiind:
    a. complexă, plurifazică, multidimensională
    b. simplă, nefazică, unidimensională
    c. complexă, nefazică, unidimensională
    d. simplă, plurifazică, multidimensională
  32. Unul dintre tipurile de factori enumerați nu caracterizează creativitatea:
    a. factorii interiori-structurali de natură psihologică
    b. factorii exteriori-conjuncturali de natură socioculturală
    c. factorii extrasenzoriali de natură imaterială
    e. factorii socioeducaționali de natură educațională
  33. Factorii interiori-structurali ai creativității sunt:
    a. intelectuali, afectiv-motivaționali, de personalitate
    b. intelectuali, afectivi, motivaționali
    c. intelectuali, afectivi, de personalitate
    d. afectivi, motivaționali, de personalitate
  34. Potenţialului creator nu se asigură prin sine însuşi ci prin asigurarea condiţiilor adecvate de:
    a. stimulare psihoindividuală și culturală
    b. stimulare psihoindividuală și socială
    c. stimulare socială și culturală
    d. stimulare psihoindividuală, socială şi culturală
  35. Din analiza factorilor creativităţii putem distinge clar:
    a. potențialul generator
    b. potenţialului creator
    c. potențialul inhibitor
    d. potențialul conciliator
  36. Analiza globală a factorilor creativității ne conduce la o concluzie certă:
    a. creativitatea nu poate fi redusă la factorii psihologici
    b. în interiorul factorilor psihologici pot fi făcute reducţii unilaterale la factorii intelectuali
    c. nu este necesară considerarea multitudinii factorilor intelectuali
    d. în actul creator contează prezenţa în sine a tuturor factorilor, și nu configuraţia lor
  37. Atitudinea este o construcție psihică:
    a. eidetică
    b. mimetică
    c. sintetică
    d. cinetică
    4 din 5
  38. Atitudinea este concomitent:
    a. conștiință și reacție comportamentală
    b. doar senzație și percepție
    c. numai energie și afect
    d. voință fără conștiință
  39. Atitudinea este ansamblul diverselor elemente psihice esențiale, generale și relativ stabile, format din:
    a. sinteze de senzații, percepții, afecte, efecte
    b. sinteze intelectuale, afective, motivaționale, volitive
    c. sinteze de percepții, reprezentări, trebuințe, speranțe
    d. sinteze de norme, valori, reguli, reglementări
  40. Atitudinea este:
    a. o simplă pecete a socialului asupra individului
    b. o pură proiecţie subiectivă a individului în afara sa
    c. un rezultat al interacţiunii subiectului cu lumea
    d un rezultat aleatoriu al conexiunii genomului și fenomului
  41. Atitudinile conţin concomitent următoarele segemente esenţiale:
    a. orientativ și volitiv
    b. descriptiv și interpretativ
    c. nomotetic și idiografic
    d. demonstrativ și augmentativ
  42. Segmentul volitiv al atitudinii mai este denumit:
    a. reflector sau reflexiv
    b. efector sau executiv
    c. selector sau selectiv
    d. contributor sau contributiv
  43. Segmentul volitiv al atitudinii este preponderent:
    a. evaluativ
    b. orientativ
    c. selectiv
    d. operațional
  44. Segmentul incitativ-orientativ al atitudinii este implicit:
    a. imitativ-evaluativ
    b. orientativ-distributiv
    c. selectiv-evaluativ
    d. evaluativ-normativ
  45. Unitatea celor două segmente ale atitudinii, orientativă și volitivă, asigură caracterului:
    a. ubicuitatea
    b. unitatea
    c. utilitatea
    d. universalitatea
  46. Interacțiuniunea între atitudini și între segmentele aceleeași atitudini poate fi concomitent de:
    a. coordonare și cooperare
    b. coordonare și contradicție
    c. cooperare și incompatibilitate
    d. incompatibilitate și coordonare
  47. Interacțiuniunea între atitudini și între segmentele aceleeași atitudini poate fi concomitent de:
    a. coordonare, compatibilitate și chiar excludere reciprocă
    b. contradicţie, incompatibilitate și chiar excludere reciprocă
    c. coordonare, incompatibilitate și chiar includere reciprocă
    d. contradicție, compatibilitate și chiar includere reciprocă
  48. Între nivelurile de dezvoltare ale diverselor atitudini există relații de tip:
    a. compensativ
    b. distructiv
    c. constrictiv
    d. competitiv
  49. Specificul caracterului nu derivă din:
    a. interacțiunea dintre atitudini
    b. interacțiunea dintre segmentele aceleeași atitudini
    c. dezvoltarea inegală a segmentelor aceleeași atitudini
    d. dezvoltarea egală a segmentelor aceleeași atitudini
  50. În același timp, două atitudini diferite:
    a. se pot manifesta
    b. nu se pot manifesta
    c. se pot susține reciproc
    d. nu sunt optative
    5 din 5
  51. Relațiile de tip compensativ dintre atitudini se explică prin faptul că:
    a. atitudinile deficitare sunt ameliorate de cele dezvoltate
    b. atitudinile dezvoltate nu le ameliorează pe cele mai puțin dezvoltate
    c. atitudinile deficitare nu pot fi ameliorate niciodată
    c. atitudinile deficitare sunt ereditare și imuabile
  52. Dacă la o aptitudine există o proeminenţă intelectuală şi afectivă, însoţită de rămânerea în urmă a
    segmentului voluntar, atunci vom întâlni conduite:
    a. consecvente, similare intențiilor, finalizate
    b. inconsecvente, contrare intențiilor, nefinalizate
    c. frecvente, intenționale, terminate
    d. concrete, concordante, rezolvate
  53. Dacă la o aptitudine este mai dezvoltat segmentul voluntar în dauna celui de orientare, subiectul
    va manifesta:
    a. impulsivitate
    b. pasivitate
    c. receptivitate
    d. toleranță
  54. Atitudinile şi segmentele lor nu trebuie interpretate în sine, ci în funcţie de valoare lor:
    a. intelectuală
    b. volitivă
    c. afectivă
    d. morală
  55. Atitudinile se exprimă în comportament prin intermediul:
    a. priceperilor
    b. trăsăturilor
    c. deprinderilor
    d. habitudinilor
  56. Apeciați afirmația categorică „Orice trăsatură comportamentală este și o trăsătură caracterială” ca
    fiind:
    a. adevărată
    b. corectă
    c. falsă
    d. veridică
  57. Trăsătura caracterială face parte integrantă din:
    a. structura personalității
    b. structura temperamentului
    c. structura proceselor psihice
    d. structura aptitudinilor
  58. Unul dintre enunțurile de mai jos nu reprezintă o funcție a caracterului:
    a. funcţia relaţională și reglatoare
    b. funcţia orientativă și adaptativă
    c. funcţia de mediere şi filtrare
    d. funcția entropică și aleatorie
  59. Caracterul, în baza funcțiilor sale, este denumit:
    a. nucleul aptitudinii
    b. nucleul inteligenței
    c. nucleul personalității
    d. nucleul temperamentului
  60. Caracterul, în raport cu toate celelalte componente ale personalității, nu are rolul de a le:
    a. subordona și coordona
    b. controla şi integra
    c. valoriza şi valorifica
    d. discrimina și devaloriza