MODEL GRILE LICENȚĂ PSIHOLOGIE 2022 PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI
  1. Psihologia educației operează cu una dintre următoarele paradigme sau metafore:
    a. metafora ca expresie artistică
    b. metafora ca tehnică psihoterapeutică
    c. metafora constructivistă
    d. metafora ca licență verbală
  2. În teorile învățării psihologia educaţiei nu operează cu una dintre metaforele sau paradigmele
    prezentate mai jos:
    a. metafora asociaţionistă
    b. metafora procesării informaţiei
    c. metafora ca licență lingvistică
    d. metafora învăţării ca negociere socială
  3. Învăţarea, în accepțiunea ei operațională și dirijată pedagogic, are nevoie de funcţionarea optimă a
    trei categorii de factori:
    a. particularităţile elevului, ale profesorului și ale idealului educațional
    b. particularităţile elevului, ale situaţiei de învăţare și ale profesorului
    c. particularităţile elevului, ale situației de învățare și ale idealului educațional
    d. particularităţile elevului, ale familiei și ale idealului educațional
  4. Care este principiul ce nu face parte din principiile identificate de J. Bruner în studiul experimental
    al instruirii sau învăţării?
    a. principiul motivării elevului și întăririi rezultatului obţinut
    b. principiul structurării materialului de învăţat
    c. principiul secvenţierii materialului şi sarcinii de învăţare
    d. principiul libertății de acțiune în activitatea de învățare
  5. Etapele sau nivelurile formării acțiunii mintale au fost identificate de:
    a. P.I. Galperin
    b. J. Piaget
    c. A. Bandura
    d. J. Bruner
  6. Unul din exemple de mai jos nu face parte din etapele sau nivelurile formării acţiunii mintale:
    a. familiarizarea cu sarcina de învăţat
    b. execuţia sau realizarea acţiunii în plan extern, material
    c. transferul acţiunii în planul vorbirii, al limbajului extern cu voce tare, fără sprijin pe
    materialul utilizat în exeutarea acțiunii
    d. proiectarea prin contratransfer a acţiunii din limbajul intern în limbajul extern
  7. Unul din exemplele de mai jos nu face parte din etapele sau nivelurile formării acţiunii mintale:
    a. procrastinarea familiarizării cu sarcina de învățat
    b. transferul acţiunii în planul vorbirii sau al limbajului extern cu voce tare, fără sprijin pe
    materialul utilizat în executarea acţiunii
    c. acţiunea în planul limbajului intern, pentru sine
    d. interiorizarea acţiunii materiale în acţiune mintală și desfăşurarea acţiunii în limbaj intern
  8. Influenţele mediului asupra dezvoltării psihice şi comportamentului individului se diferenţiază în
    funcţie de două subsisteme ale ecologiei sociale analizate de Bronnfenbrenner şi McAdams, astfel:
    a. microcontextele sociale și extracontextele sociale
    b. microcontextele sociale și macrocontextele sociale
    c. macrocontextele sociale și paracontextele sociale
    d. intercontextele sociale și extracontextele sociale
  9. Unul din tipurile enumerate mai jos nu face parte din criteriile de clasificare și ierarhizare a stadiilor
    dezvoltării psihice identificate de Ursula Şchiopu:
    a. tipul de sistem social
    b. tipul fundamental de activitate
    c. tipuri de relaţii specifice în care se angajează individul
    d. tipuri de tensiuni şi consumuri de energie
  10. Cine sunt autorii care, în cadrul paradigmei învățării conștiente, analizează patru tipuri de învăţare
    conştientă (învăţarea prin reprezentare, învăţarea noţiunilor, învăţarea propoziţiilor, învăţarea prin
    descoperire)?
    a. D.P.Ausubel şi F.G.Robinson
    b. J. Piaget și J. Bruner
    c. A. Bandura și G.W. Allport
    d. L.S. Vâgotski și P.I. Galperin
    2 din 4
  11. Cine este autorul care definește factorii psihici și factorii biologici ca fiind condițiile interne ale
    învățării?
    a. J. B. Watson
    b. J. Piaget
    c. E. Thorndike
    d. R. Gagné
  12. În descrierea dezvoltării psihosociale a individului, ca parcurs al unui număr finit de stadii având
    două variante alternative, fiecare cu obiectivele, realizările şi riscurile sale, E. Erikson identifică:
    a. 3 stadii
    b. 4 stadii
    c. 5 stadii
    d. 8 stadii
  13. Cine este autorul care identifică următoarele patru stadii ale dezvoltării cognitive: senzorio-motor,
    relaţional – unidimensional, dimensional – multicomparativ, abstract-dimensional?:
    a. J. Piaget
    b. R. Case
    c. E. Erikson
    d. L. Kohlberg
  14. Explicarea dezvoltării morale a individului în şase stadii, încadrate în trei niveluri evolutive, a fost
    realizată de:
    a. L. Kohlberg
    b. G.W. Allport
    c. R. Selman
    d. E. Erikson
  15. Succesul şcolar și reuşita şcolară sunt două concepte:
    a. identice
    b. similare
    c. diferite
    d. contradictorii
  16. Succesul școlar se raportează mai degrabă la:
    a. rezultatele sau notele obținute la examene, concursuri, olimpiade
    b. rezultatele din activitatea școlară globală
    c. rezultatele din activitatea extrașcolară
    d. rezultatele din activitatea metodică
  17. Reușita școlară se raportează mai degrabă la:
    a. activitatea de învățare în școală
    b. activitatea școlară în ansamblu său
    c. rezultatele la diverse concursuri și olimpiade
    d. notele care exprimă rezultatul învățării
  18. Insuccesul şcolar şi randamentul deficitar al învăţării sunt două concepte:
    a. diferite
    b. similare
    c. identice
    d. opuse
  19. Insuccesul şcolar se expimă ca un randament deficitar al învăţării şi se manifestă prin:
    a. retard și eșec școlar
    b. retard
    c. eșec școlar
    d. abandon
  20. Eșecul școlar se manifestă prin:
    a. note mediocre la evaluările curente
    b. abandon și repetenţia
    c. note foarte mici la evaluări curente
    d. reevaluări și reexaminări
  21. Care grupaj de probleme, enumerate mai jos, nu reprezintă un factor determinant al retardului
    şcolar/rămânerii în urmă la învăţătură?
    a. Probleme de natură fizică și personale
    b. Probleme de mediu și emoţionale
    c. Probleme de natură politică şi sindicală
    d. Probleme de natură ecologică globală
    3 din 4
  22. Care dintre problemele de mai jos nu fac parte din categoria problemelor personale determinante în
    retardul școlar?
    a. schimbările frecvente de clasă sau de şcoală
    b. eforturi de câştigare a statutului în noul mediu
    c. deprivările intelectuale şi afective
    d. eforturi de învăţare de noi reguli
  23. Care dintre problemele de mai jos nu fac parte din categoria problemelor emoționale determinante
    în retardul școlar?
    a. sentimentul rejecţiei de către colectiv
    b. grevele repetate ale profesorilor
    c. criticismul exagerat al profesorului
    d. sentimentul marginalizării de către colegi
  24. Care dintre problemele de mai jos nu fac parte din categoria problemelor de mediu determinante în
    retardul școlar?
    a. deprivările fizice (lipsa de hrană, somn, adăpost)
    b. deprivările intelectuale (substimularea lecturii)
    c. deprivările sociale (teama fizică de colegi)
    d. deprivările afective (substimularea conversației)
  25. Care dintre problemele de mai jos nu fac parte din categoria problemelor de natură fizică
    determinante în retardul școlar?
    a. deficiențe de vedere
    b. deficiențe de auz
    c. tulburări neurologice și motorii
    d. deprivări fizice
  26. Care dintre problemele de mai jos nu fac parte din categoria problemelor de natură politică și
    sindicală determinante în retardul școlar?
    a. reducerea bugetului pentru învățământ
    b. numărul redus de cadre didactice
    c. deprivarea de somn, hrană, adăpost
    d. grevele frecvente ale profesorilor
  27. Cauza cea mai frecventă a absenteismului școlar este:
    a. asigurarea cerințelor speciale de educaţie ale elevilor
    b. implicarea copilului în activităţi delincvente
    c. valorizare a performanţelor elevilor în învăţare
    d. măsura de optimizare a randamentului școlar
  28. Care sunt măsurile specifice intervenţiei instructiv-educative pentru eradicarea retardului şcolar şi a
    eşecului şcolar?
    a. măsurile de valorizare a performanţelor elevilor în învăţare
    b. măsurile de presiune ale familiei asupra copilului pentru a ajuta la diverse munci casnice
    c. măsurile de soluționare a crizei economice și finaniare la nivel global
    d. măsurile de represiune ale anturajului pentru implicarea în activități delicvente
  29. Care din enunțurile de mai jos nu reprezintă o cauză a absenteismului și abandonului școlar?
    a. teama excesivă a copilului de unul sau mai mulţi membri ai grupului şcolar
    b. percepția școlii ca factor agresor al stimei şi respectului de sine
    c. limitarea cauzelor care determină adaptarea deficitară a elevului la normele vieţii şcolare
    d. lipsa de perspectivă pentru un loc de muncă
  30. Care din enunțurile de mai jos nu reprezintă o cauză a absenteismului și abandonului școlar?
    a. teama excesivă a copilului de unul sau mai mulţi membri ai grupului şcolar
    b. percepția școlii ca factor agresor al stimei şi respectului de sine
    c. plictiseala şi tentaţia de a face alte lucruri pe care le apreciază ca mai interesante
    d. măsuri politice parlamentare şi guvernamentale pentru reorganizarea învăţământului
  31. Una din situațiile de mai jos nu este specifică intervenţiei instructiv-educative pentru eradicarea
    retardului şcolar şi a eşecului şcolar:
    a. reducerea handicapului în dezvoltare prin asigurarea cerinţelor speciale de educaţie ale elevilor
    b. eliminarea cauzelor care determină adaptarea deficitară a elevului la normele vieţii şcolare
    c. creșterea excesivă a fricii copilului de unul sau mai mulţi membri ai grupului şcolar
    d. direcţionarea potenţialului adaptativ al elevilor pentru optimizarea randamentului școlar
  32. Unul din enunțurile de mai jos reprezintă semnele unei bune adaptări:
    a. manifestarea comportamentelor dezaprobate de cei din jur
    b. manifestarea discrepanţei între imaginea de sine şi realitate
    c. manifestarea sentimentului inferiorităţii prin efortul egoist pentru perfecţiune şi superioritate
    d. manifestarea comportamentelor etichetate de societate ca potrivite
    4 din 4
  33. Unul din enunțurile de mai jos reprezintă semnele unei evidente inadaptări:
    a. starea de congruenţă dintre experienţă şi autopercepţie
    b. perspectiva sănătoasă asupra sinelui şi celorlalți
    c. credinţe iraţionale despre sine şi despre relaţiile cu cei din jur
    d. trăirea cu plăcere a experienţelor în care interacţiunea cu persoanele semnificative din jur
  34. Unul din enunțurile de mai jos reprezintă semnele unei inadaptări reale:
    a. sentimentul propriei vulnerabilităţi şi anxietate
    b. depăşirea sentimentului inferiorităţii
    c. îndeplinirea sarcinilor de dezvoltare corespunzătoare vârstei sale cronologice
    d. simţul responsabilităţii asociat cu abilitatea de satisfacere a propriilor nevoi de autovalorizare