MODEL GRILE LICENȚĂ PSIHOLOGIE 2022 PSIHANALIZA
  1. Inconştientul, una din structurile psihicului uman, se caracterizează prin aceea că:
    a. împreună cu Eul funcţionează încă de la naşterea individului
    b. are contact cu realitatea externă
    c. este sediul instinctelor ce asigură supravieţuirea primară
    d. instinctele care îl compun nu determină comportamente specifice
  2. În concepţia lui Freud inconştientul este:
    a. individual
    b. familial
    c. colectiv
    d. social
  3. Preconştientul, una din structurile psihicului uman, se caracterizează prin aceea că:
    a. este o zonă de trecere în care se decide satisfacerea sau interzicerea satisfacerii pulsiunilor
    b. conţine reprezentări de cuvinte accesibile conştiinţei
    c. este structura care declanşează represiunea
    d. este structura care generează refularea
  4. Conştiinţa în prima topică freudistă se caracterizează prin aceea că:
    a. are un rol mai important decât inconştientul în determinarea vieţii psihice
    b. nu impune restricţii morale satisfacerii pulsiunilor
    c. acţionează după principiul plăcerii
    d. are contact cu realitatea exterioară
  5. Dinamica inconştient-preconştient-conştiinţă are următoarele caracteristici:
    a. constă în interacţiuni funcţionale din care rezultă viaţa psihică
    b. interacţiunile funcţionale nu sunt conflictuale
    c. cele trei structuri funcţionează după principiul realităţii
    d. pulsiunile odată intrate în conştiinţă au permisiunea de a se satisface
  6. În cea de-a doua topică freudistă Sinele are următoarele caracteristici:
    a. corespunde în totalitate inconştientului
    b. conţine pulsiunile agresive, reprezentative pentru instinctele vieţii
    c. conţine doar pulsiunile refulate
    d. rămâne pentru totdeauna doar un inconştient de natură biologică
  7. În cea de-a doua topică freudistă Eul are următoarele caracteristici:
    a. include în structura sa doar conştientul
    b. nu reprezintă conştiinţa de sine
    c. asigură echilibrul între instincte şi cerinţele realităţii
    d. se conduce după principiul plăcerii
  8. Eul:
    a. nu intervine în asigurarea echilibrului personalităţii
    b. este componenta cea mai importantă a sistemului psihic
    c. se formează fără nicio legătură cu Sinele
    d. este rezultatul unui proces de formare neconflictual
    2 din 3
  9. Identificarea, unul dintre mecanismele formării Eului, constă în:
    a. asimilarea profundă în structura persoanei a valorilor externe
    b. asimilarea doar a valorilor concordante cu convingerile persoanei
    c. formarea printr-un proces fără nicio legătură cu Sinele
    d. preluare prin imitaţie a unor aspecte ale personalităţii altcuiva
  10. Supraeul se caracterizează prin aceea că:
    a. reprezintă instanţa de cenzură a psihicului uman
    b. reprezintă conştiinţa de sine
    c. este o structură care ia naştere din Eu
    d. părinţii nu intervin în formarea Supraeului
  11. Conflictul interior, în concepţia psihanalitică, este:
    a. rezultatul concordanţei dintre diferitele categorii de pulsiuni
    b. neconstitutiv naturii umane, el apărând doar în structura unor persoane
    c. rezultat al confruntării dintre forţe psihice antagoniste
    d. contestat de alte sisteme explicative
  12. Sublimarea, ca mecanism de rezolvare a conflictului interior, se caracterizează prin:
    a. menţinerea scopurilor iniţiale şi doar amânarea atingerii lor
    b. exprimarea pulsiunilor refulate în modalităţi modificate, ca activităţi valorizate social
    c. descărcarea parţială a tensiunii psihice
    d. obţinerea de către persoană a unei adaptări relative, doar la realitatea externă
  13. Libidoul, ca forţă motrică a dezvoltării umane, se caracterizează prin aceea că:
    a. este pulsiunea sexuală care asigură perpetuarea speciei umane
    b. nu are legătură cu pulsiunea sexuală
    c. este energia psihică superioară ataşată pulsiunii sexuale
    d. nu poate fi sublimat şi nu contribuie la progresul social
  14. Compromisul, ca mecanism de rezolvare a conflictului interior, se caracterizează prin aceea că:
    a. pulsiunile refulate ocolesc conştiinţa şi se satisfac în maniere simbolice
    b. pulsiunile refulate îşi transformă conţinutul
    c. pulsiunile respinse de conştiinţă sunt refulate complet
    d. persoana obţine o adaptare completă atât la realitate externă, cât şi la cea interioară
  15. Manierele simbolice de rezolvare a conflictului interior includ:
    a. reveria, ca act conştient
    b. actul ratat, ca act plasat la nivel conştient
    c. reveria ca act inconştient
    d. visul ca modalitate plasată la nivelul inconştientului
  16. Apărarea, ca mecanism de rezolvare a conflictului interior, se caracterizează prin aceea că:
    a. pulsiunile refulate îşi transformă conţinutul
    b. pulsiunile refulate nu-şi transformă conţinutul şi se satisfac prin simptom nevrotic
    c. apărarea duce inevitabil la nevroză
    d. apărarea rezolvă conflictul interior într-un mod adaptativ
  17. Simptomul nevrotic se caracterizează prin aceea că:
    a. permite o descărcare completă a tensiunii pulsionale
    b. nu rezultă din confruntarea Sine – Eu
    c. este rezultatul unei tensiuni psihice de nivel critic, care depăşeşte forţa apărării
    d. nu reprezintă o descărcare substitutivă a tensiunii psihice
    3 din 3
  18. Apărarea, ca mecanism de rezolvare a conflictului interior:
    a. este întodeauna patogenă
    b. rezolvă complet conflictul psihic
    c. devine patologică doar atunci când Eul se retrage foarte rapid din faţa pulsiunii conflictuale
    d. nu reuşeşte niciodată să canalizeze tensiunea psihică spre formaţiuni nepatologice
  19. Cel mai eficient mecanism de rezolvare a conflictului interior este:
    a. sublimarea
    b. compromisul
    c. refularea
    d. apărarea
  20. Cel mai ineficient mecanism de rezolvare a conflictului interior este:
    a. uitarea
    b. compromisul
    c. sublimarea
    d. apărarea