MODEL GRILE LICENȚĂ PSIHOLOGIE 2022 FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI
  1. Faptul că elementele sistemului psihic uman nu există în sine, rupte unele de altele, ci își capătă
    sensul în procesul interacțiunii, se referă la:
    a. caracterul interactiv și interacțional al sistemului psihic uman
    b. caracterul adaptativ al sistemului psihic uman
    c. caracterul antientropic și antiredundant al sistemului psihic uman
    d. caracterul evolutiv al sistemului psihic uman
  2. Faptul că interacțiunea proceselor de creștere, maturizare, dezvoltare, integrare, învățare etc. duce la
    consolidarea unor structuri psihocomportamentale din ce în ce mai evolute, se referă la:
    a. caracterul informațional-energizant al sistemului psihic uman
    b. caracterul evolutiv al sistemului psihic uman
    c. acest fapt nu constituie o caracteristică a sistemului psihic uman
    d. caracterul operațional, stimulator și axiologic al sistemului psihic uman
  3. Caracterul mijlocit al gândirii se referă la faptul că:
    a. gândirea operează cu însuşiri generale şi abstracte
    b. gîndirea nu operează direct asupra realului ci asupra informaţiilor primite prin senzaţii şi
    percepţii, a celor din memorie sau asupra combinărilor imaginative
    c. gândirea mijloceşte celelalte procese psihice
    d. gândirea operează cu senzații și percepții
  4. Latura informaţională a gândirii se referă la:
    a. ansamblul operaţiilor şi procedeelor mentale de transformare a informaţiilor
    b. aptitudinea de a avea reprezentări
    c. capacitatea de a sesiza şi releva relaţii esenţiale dintre obiecte şi fenomene
    d. ansamblul de noţiuni şi concepte ca forme generalizate de reflectare a însuşirilor obiectelor
    şi fenomenelor
  5. Fenomenul „fixităţii funcţionale” constă în:
    a. imposibilitatea sesizării a ceea ce este esenţial într-o problemă cu multe date superflue
    b. perseverarea într-o aceiaşi direcţie atunci când condiţiile problemei se schimbă
    c. concentrarea privirii într-un punct fix în timpul meditaţiei
    d. imposibilitatea de a da unor obiecte şi alte utilizări decât cele normale
  6. Printre activităţile gândirii se enumeră:
    a. imaginaţie
    b. memoria de scurtă durată
    c. creaţia
    d. hipnoza
  7. Vâgotski surprinde trei etape (cu sub-etapele aferente) ale procesului de formare a noţiunilor.
    Formarea imaginii pe baza de încercări şi erori aparţine etapei:
    a. gândirii sincretice
    b. gândirii complexuale
    c. gândirii noţionale
    d. gândirii simbolice
  8. Etapele gândirii sincretice, gândirii complexuale şi gândirii noţionale fac parte din procesul de :
    a. înţelegere
    b. conceptualizare
    c. rezolvare de probleme
    d. creaţie
    2 din 3
  9. Din categoria operaţiilor instrumentale cuprinse în latura operaţională a gândirii face parte:
    a. analiza
    b. sinteza
    c. generalizarea
    d. modalităţile algoritmice şi euristice
  10. „Un sistem ordonat de operaţii de prelucrare, interpretare şi valorificare a informaţiilor bazat pe
    principiile abstractizării, generalizării, anticipării şi subordonat sarcinii alternativei optime din
    mulţimea celor iniţial posibile” defineşte:
    a. imaginaţia
    b. motivaţia
    c. gândirea
    d. comunicarea
  11. „Administratorul central”, „bucla articulatorie” şi „calea vizuală-spaţială” sunt elemente
    constitutive ale:
    a. memoriei de lucru
    b. memoriei de lungă durată
    c. limbajului
    d. voinţei
  12. Cunoştinţele pe care oamenii le au despre propria memorie constituie conţinutul:
    a. memoriei prospective
    b. memoriei de scurtă durată
    c. metamemoriei
    d. memoriei implicite
  13. Procesarea la un nivel cât mai profund a materialului de memorat constituie:
    a. o formă de memorare pe termen scurt
    b. o tehnică de menţinere a atenţiei
    c. o tehnică de întărire a voinţei
    d. o tehnică de optimizare a funcţionalităţii memoriei
  14. Ansamblul factorilor interni care determină comportamentul constituie:
    a. afectivitatea
    b. aptitudinile
    c. motivaţia
    d. decizia
  15. Teoria lui A. Maslow asupra motivaţiei denumită „piramida trebuinţelor” face parte din:
    a. teoriile holist-umaniste
    b. teoriile instrumentaliste
    c. modelul relaţional al motivaţiei
    d. modelul balanţei caracteriale
  16. Funcţia de factor declanşator al acţiunilor efective este o funcţie a:
    a. motivaţiei
    b. gândirii
    c. imaginaţiei
    d. percepției
  17. Optimul motivaţional apare în situaţia când:
    a. motivaţia este foarte puternică pentru orice tip de sarcină
    b. motivaţia este foarte slabă pentru orice tip de sarcină
    c. nu se ia în consideraţie complexitatea sarcinii
    d. între mărimea intensităţii motivaţiei şi gradul de dificultate a sarcinii (corect perceput) există
    corespondenţă şi adecvare
    3 din 3
  18. Legea Yerkes-Dodson se referă la:
    a. pragul diferenţial
    b. optimul motivaţional
    c. organizarea percepţiei într-o formă bună
    d. procesul de învăţare
  19. Stimulul motivaţional care împinge spre realizarea unor progrese şi autodepăşiri se numeşte:
    a. trebuinţă fiziologică
    b. nivel de aspiraţie
    c. stimul exogen
    d. motivaţie de adecvare
  20. „…funcţia care rezultă din integrarea şi unitatea personalităţii, implicând într-o formă specifică
    participarea tuturor funcţiilor psihice …. şi dobândind prin aceasta o funcţionalitate specifică de
    autoreglare şi autodeterminare deosebit de importantă în autorealizarea personalităţii” (Zorgo,
    1980) este:
    a. memorarea
    b. rezolvarea de probleme
    c. voinţa
    d. aspiraţia
  21. Care dintre următoarele caracteristici nu corespunde efortului voluntar?
    a. capacitatea limitată
    b. polaritatea
    c. diferite grade de uşurinţă în a fi disponibilizat
    d. automatizarea capacităţii de folosire
  22. Specificul psihologic al voinţei constă în:
    a. efortul voluntar
    b. structurarea unor probleme nestructurate
    c. caracterul informaţional-operaţional
    d. empatia
  23. Deliberarea sau luarea deciziei se referă la:
    a. actualizarea unor motive şi proiectarea pe baza lor a unui scop
    b. alegerea unui singur motiv care va determina stabilirea scopului care va fi atins printr-o
    activitate adecvată.
    c. transformarea deciziei în act
    d. evaluarea rezultatelor punerii deciziei în act
  24. Din ce categorie de defecte ale voinţei face parte impulsivitatea, sub formă reactivă sau
    explozivă, emotivă sau ideativă?
    a. defecte derivate din excesul de pulsiuni
    b. defecte derivate din excesul de inhibiţie
    c. defecte derivate din deficitul de pulsiuni
    d. defecte derivate din instabilitatea atenţiei