MODEL GRILE LICENȚĂ PSIHOLOGIE 2022 FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI
  1. Procesul psihic care permite acţiunea mentală cu obiectul în absenţa lui, cu condiţia ca acesta să
    fi acţionat cândva asupra organelor de simţ se numeşte:
    a. percepţie
    b. atenţie
    c. identificare
    d. reprezentare
  2. Îmbinarea în imaginea mentală, în cadrul reprezentării, a unor dimensiuni ce nu pot fi percepute
    decât succesiv se numeşte:
    a. figurativitate
    b. panoramizare
    c. transformare
    d. legea închiderii
  3. Figurativitatea este proprietatea reprezentărilor:
    a. de a reda ceea ce este tipic pentru un obiect şi nu toate elementele particulare ale acestuia
    b. de a transpune în subiectivitatea individului conţinuturi informaţionale sub formă de imagini
    c. de a organiza într-o aceiaşi formă elementele orientate în aceiaşi direcţie
    d. de a reflecta figuri
  4. Caracterul mijlocit al gândirii se referă la faptul că:
    a. gândirea operează cu însuşiri generale şi abstracte
    b. gîndirea nu operează direct asupra realului ci asupra informaţiilor primite prin senzaţii şi
    percepţii, a celor din memorie sau asupra combinărilor imaginative
    c. gândirea mijloceşte celelalte procese psihice
    d. gândirea operează cu senzații și percepții
  5. Latura informaţională a gândirii se referă la:
    a. ansamblul operaţiilor şi procedeelor mentale de transformare a informaţiilor
    b. aptitudinea de a avea reprezentări
    c. capacitatea de a sesiza şi releva relaţii esenţiale dintre obiecte şi fenomene
    d. ansamblul de noţiuni şi concepte ca forme generalizate de reflectare a însuşirilor obiectelor
    şi fenomenelor
  6. Fenomenul „fixităţii funcţionale” constă în:
    a. imposibilitatea sesizării a ceea ce este esenţial într-o problemă cu multe date superflue
    b. perseverarea într-o aceiaşi direcţie atunci când condiţiile problemei se schimbă
    c. concentrarea privirii într-un punct fix în timpul meditaţiei
    d. imposibilitatea de a da unor obiecte şi alte utilizări decât cele normale
  7. Printre activităţile gândirii se enumeră:
    a. imaginaţie
    b. memoria de scurtă durată
    c. creaţia
    d. hipnoza
  8. Vâgotski surprinde trei etape (cu sub-etapele aferente) ale procesului de formare a noţiunilor.
    Formarea imaginii pe baza de încercări şi erori aparţine etapei:
    a. gândirii sincretice
    b. gândirii complexuale
    c. gândirii noţionale
    d. gândirii simbolice
    2 din 3
  9. Etapele gândirii sincretice, gândirii complexuale şi gândirii noţionale fac parte din procesul de :
    a. înţelegere
    b. conceptualizare
    c. rezolvare de probleme
    d. creaţie
  10. Din categoria operaţiilor instrumentale cuprinse în latura operaţională a gândirii face parte:
    a. analiza
    b. sinteza
    c. generalizarea
    d. modalităţile algoritmice şi euristice
  11. „Un sistem ordonat de operaţii de prelucrare, interpretare şi valorificare a informaţiilor bazat pe
    principiile abstractizării, generalizării, anticipării şi subordonat sarcinii alternativei optime din
    mulţimea celor iniţial posibile” defineşte:
    a. imaginaţia
    b. motivaţia
    c. gândirea
    d. comunicarea
  12. „Administratorul central”, „bucla articulatorie” şi „calea vizuală-spaţială” sunt elemente
    constitutive ale:
    a. memoriei de lucru
    b. memoriei de lungă durată
    c. limbajului
    d. voinţei
  13. Cunoştinţele pe care oamenii le au despre propria memorie constituie conţinutul:
    a. memoriei prospective
    b. memoriei de scurtă durată
    c. metamemoriei
    d. memoriei implicite
  14. Procesarea la un nivel cât mai profund a materialului de memorat constituie:
    a. o formă de memorare pe termen scurt
    b. o tehnică de menţinere a atenţiei
    c. o tehnică de întărire a voinţei
    d. o tehnică de optimizare a funcţionalităţii memoriei
  15. Ansamblul factorilor interni care determină comportamentul constituie:
    a. afectivitatea
    b. aptitudinile
    c. motivaţia
    d. decizia
  16. Teoria lui A. Maslow asupra motivaţiei denumită „piramida trebuinţelor” face parte din:
    a. teoriile holist-umaniste
    b. teoriile instrumentaliste
    c. modelul relaţional al motivaţiei
    d. modelul balanţei caracteriale
  17. Funcţia de factor declanşator al acţiunilor efective este o funcţie a:
    a. motivaţiei
    b. gândirii
    c. imaginaţiei
    d. percepției
    3 din 3
  18. Optimul motivaţional apare în situaţia când:
    a. motivaţia este foarte puternică pentru orice tip de sarcină
    b. motivaţia este foarte slabă pentru orice tip de sarcină
    c. nu se ia în consideraţie complexitatea sarcinii
    d. între mărimea intensităţii motivaţiei şi gradul de dificultate a sarcinii (corect perceput) există
    corespondenţă şi adecvare
  19. Legea Yerkes-Dodson se referă la:
    a. pragul diferenţial
    b. optimul motivaţional
    c. organizarea percepţiei într-o formă bună
    d. procesul de învăţare
  20. Stimulul motivaţional care împinge spre realizarea unor progrese şi autodepăşiri se numeşte:
    a. trebuinţă fiziologică
    b. nivel de aspiraţie
    c. stimul exogen
    d. motivaţie de adecvare
  21. „…funcţia care rezultă din integrarea şi unitatea personalităţii, implicând într-o formă specifică
    participarea tuturor funcţiilor psihice …. şi dobândind prin aceasta o funcţionalitate specifică de
    autoreglare şi autodeterminare deosebit de importantă în autorealizarea personalităţii” (Zorgo,
    1980) este:
    a. memorarea
    b. rezolvarea de probleme
    c. voinţa
    d. aspiraţia
  22. Care dintre următoarele caracteristici nu corespunde efortului voluntar?
    a. capacitatea limitată
    b. polaritatea
    c. diferite grade de uşurinţă în a fi disponibilizat
    d. automatizarea capacităţii de folosire
  23. Specificul psihologic al voinţei constă în:
    a. efortul voluntar
    b. structurarea unor probleme nestructurate
    c. caracterul informaţional-operaţional
    d. empatia
  24. Deliberarea sau luarea deciziei se referă la:
    a. actualizarea unor motive şi proiectarea pe baza lor a unui scop
    b. alegerea unui singur motiv care va determina stabilirea scopului care va fi atins printr-o
    activitate adecvată.
    c. transformarea deciziei în act
    d. evaluarea rezultatelor punerii deciziei în act
  25. Din ce categorie de defecte ale voinţei face parte impulsivitatea, sub formă reactivă sau
    explozivă, emotivă sau ideativă?
    a. defecte derivate din excesul de pulsiuni
    b. defecte derivate din excesul de inhibiţie
    c. defecte derivate din deficitul de pulsiuni
    d. defecte derivate din instabilitatea atenţiei