MODEL GRILE LICENȚĂ PSIHOLOGIE 2022 TESTAREA PERSONALITĂȚII
  1. Care dintre categoriile de probe (metode) de evaluarea psihologică individuală a personalităţii, au
    contribuit cel mai mult la fundamentarea științifică a psihologiei experimentale a personalității?
    a. metoda biografică şi observarea comportamentului
    b. probele calitative, de apreciere globală a personalității pe baza de interviu
    c. instrumentele psihometrice, standardizate (testele, chestionarele de personalitate)
    d. tehnicile (testele) proiective
  2. Cea mai productivă orientare teoretică și de modelare a personalității pentru fundamentarea
    instrumentelor de psihodiagnoză a acesteia, este:
    a. modelul psihodinamic furnizat de psihanaliza clasică și neopsihanaliza
    b. modelul behaviorist al analizei comportamentale și a psihicului uman
    c. modelul clasic dispozițional al trăsăturilor
    d. modelul cognitivist al studierii funcțiilor intelectuale ale personalității
  3. Care dintre chestionarele de personalitate enumerate, este diferit de celelalte din punct de vedere
    psihometric:
    a. EPQ
    b. 16 PF
    c. MBTI
    d. CPI
  4. Unul dintre următoarele chestionare de personalitate este diferit de celelalte; autorii acestuia având
    ca inspirație în elaborarea lui, teoria psihodinamică, jungiană a tipurilor psihologice.Care este acesta?
    a. CPI
    b. FPI
    c. EPQ
    d. MBTI
  5. Una dintre caracteristicile psihofiziologice enumerate mai jos ale temperamentului nu este
    investigată de Chestionarul de structură a temperamentului – CST al psihologului rus Rusalov, ci este
    investigată cu ajutorul Chestionarului (STI-R-Strelau Temperament Inventory) al psihologului polonez
    Strelau, renumitul cercetător al temperamentului influențat de teoria pavloviană. Care este aceasta?
    a. mobilitatea proprietăților SNC (MO)
    b. potențialul energetic in activitate și în comunicare (PEA,PEA)
    c. plasticitatea în activitate și în comunicare (PA,PC)
    d. sensibilitatea emoțională în activitate și în comunicare (SEA,SEC)
  6. Care dintre scalele următoare ale Chestionarului EPQ al lui Hans Eysenck a fost ultima creată şi
    conţine itemi semificativi şi în celelalte scale:
    a. Extra – Introversiunea (E)
    b. Neuroticism – Stabilitate (N)
    c. Comportament deviant (C)
    d. Psihotism (P)
  7. Chestionarul PNP al lui Pichot este un chestionar clinic care diagnostichează în primul rând:
    a. Tendinţele paranoice (Pa)
    b. Tendinţele psihopatice (Ps)
    c. Tendinţele nevrotice (N)
    d. Tendinţa spre disimulare (L)
    2 din 4
  8. Care dintre autorii de chestionare enumeraţi diferenţiază în structura temperamentului uman, cele
    două sfere distincte ale activităţii umane, interacţiunea subiect – obiect(activitatea obiectuală) şi
    interacţiunea subiect-subiect(activitatea de comunicare interpersonală):
    a. Guilford
    b. Strelau
    c. Rusalov
    d. Cattell
  9. Chestionarul multifazic de personalitate FPI-G forma G construit de Fahrenberg, Selg şi Hampel
    conţine:
    a. 14 scale şi 174 itemi
    b. 16 scale şi 187 itemi
    c. 12 scale şi 212 itemi
    d. 18 scale şi 480 itemi
  10. Care este inventarul de personalitate dintre cele enumerate mai jos, care a fost construit printr-o
    analiză statistică complexă, care include atât analiza factorială, cât şi analiza latent-structurală:
    a. 16PF
    b. CPI
    c. 14 PF
    d. MBTI
  11. Care dintre dimensiunile de personalitate enumerate nu fac parte din constructul psihologic vizat
    de către inventarul de personalitate de tip Big Five, NEO PI R:
    a. Ostilitatea (O)
    b. Conştiinciozitatea (C)
    c. Nevrotismul (N)
    d. Agreabilitatea (A)
  12. Unul din următoarele chestionare de personalitate nu vizează explicit dimensiunea Extraversie (E) –
    Introversie (I). Care este acesta?
    a. EPQ
    b. MBTI
    c. 14PF
    d. 16PF
  13. Unul din chestionarele de personalitate enumerate mai jos are o construcţie simetrică (toate scalele
    şi subscalele conţin un număr identic de itemi), drept pentru care este posibilă o etalonare
    intraindividuală a scorurilor obţinute de fiecare subiect testat. Care este acesta?
    a. MBTI
    b. 16PF
    c. NEO PI R
    d. MMPI
  14. Una dintre cele 4 dimensiuni ale Indicatorului Tipologic Myers Briggs (MBTI) este descrisă în mod
    eronat. Indentificați această interpretare greșită.
    a. Dimensiunea E-I exprimă modul în care este orientată energia la dispoziția eului – prin
    Extraversie sau Introversie
    b. Dimensiunea S-N exprimă modul în care este percepută (constituită) informația – prin
    simțuri – Senzorialitate sau prin Intuiție
    c. Dimensiunea T-F exprimă modul în care este percepută realitatea exterioară sau interioară –
    ca fiind adevărată True -T- și Falsă-F
    d. Dimensiunea J-P – judicativ/perceptiv – implică răspunsul la problema modului cum
    abordezi rațional (judicativ) sau irațional (perceptiv) datele de informație asupra realității
    interioare sau exterioare
    3 din 4
  15. Trei din 4 enunțuri referitoare la cele două inventare factoriale celebre de explorare a profilului
    personalității, și anume Chestionarul 16PF al personologului american Cattel (1950) și Chestionarul de
    personalitate CP-14 F al autorilor ruși Melnikov și Iampolski (1985) exprimă asemănări. Identificați
    enunțul care este fals referitor la cele două instrumente.
    a. Ambele chestionare au fost elaborate printr-o laborioasă analiză statistică factorială,
    identificându-se itemii saturați într-un factor comun, descriind un atribut al personalității
    omogen.
    b. Ambele chestionare au mai mult de 10 scale, constructe de personalitate sau trăsături,
    încadrându-se în categoria de inventare de personalitate
    c. Ambele chestionare au cam în aceeași măsură valoare diagnostică, atât în populații clinice,
    cât și în populații nonclinice
    d. Ambele chestionare presupun răspunsuri dihotomice de A-adevărat sau F-fals
  16. Trei dintre următoarele 4 enunțuri referitoare la cele două inventare factoriale celebre de explorare
    a profilului personalității, și anume Chestionarul 16 PF al personologului american Cattel (1950) și
    Chestionarul de personalitate CP-14 F al autorilor ruși Melnikov și Iampolski (1985) exprimă
    deosebiri între aceste 2 instrumente. Identificați enunțul care este fals referitor la cele două instrumente,
    adică desemnează o caracteristică comună.
    a. Prin ambele chestionare au fost identificate scale sau un număr diferit de factori primari
    (profunzi) ai personalității (16 factori primari în 16PF și numai 10 în CP 14F) și un număr
    egal de 4 factori de suprafață sau secundari (de ordinul II)
    b. În denumirea scalelor sau factorilor de personalitate, autorii acestora au o abordare diferită;
    în inventarul său, Cattel a căutat să găsescă un index universal de identificare și
    nominalizare a factorilor, utilizând literele alfabetului, pornind de la litera A, asociate cu o
    denumire a factorilor din limba latină sau greaca veche, care și-a epuizat uzanța; autorii
    ruși, în schimb, în CP14F au preferat să utilizeze linia comună care s-a consacrat în
    literatura de specialitate, de a folosii termeni cât mai apropiați de limba comună, de
    vocabularul limbii materne
    c. Numărul total de itemi este diferit în cele 2 instrumente de tip chestionar, 187 itemi in
    16PF, iar în CP14F sunt în total 174; diferite sunt și numărul scalelor primare: 16 scale în
    16PF și numai 10 scale primare în CP14F
    d. Modalitatea de dare a răspunsurilor este în schimb asemănătoare; la ambele avem
    răspunsuri dihotomice de A-adevărat sau F-fals.
  17. Referitor la Inventarul de personalitate de tip BIG FIVE – NEO PI R, încă de la prima versiune
    apărută în 1985 (ca și CP 14F), având ca autori pe Costa și McCrae, a întrunit cel mai larg consens
    privind diagnoza și descrierea personalității: enunțăm în continuare 3 calități superlative ale acestuia,
    care-l fac celebru și numai un dezavantaj pe care urmează să-l identificați în următoarele enunțuri.
    a. NEO PI R, alcătuit din 240 itemi a atins o perfecțiune greu de egalat mult timp de alt
    inventar de personalitate: în primul rând esențializează conceperea și descrierea
    personalității prin 5 dimensiuni de ordinul al doilea, denumiti superfactori ai personalității
    NEO; N-nevrotism, E-Extraversie, O-Deschidere
    b. Fiecare dimensiune sau superfactor conține un număr egal de 48 itemi, căruia i s-au
    identificat un numar egal de 6 scale (fațete) conținând fiecare un număr egal de 8 itemi cu
    răspuns scalat, în 5 trepte: Dezacord Total, Dezacord, Neutru (nu știu), Acord și Acord
    Total
    c. Aceasta simetrie a alcătuirii sale permite prelucrarea și obținerea unei etalonări
    intraindividuale, ce pune în evidență structura ierarhică funcțională a individului
    d. NEO PI R este un inventar la limita maximă a utilizării lui în format creion – hartie,
    consumand mult timp pentru scorarea, prelucrarea și interpretarea rezultatelor lui în acest
    format
    4 din 4
  18. În comunicarea profilelor de personalitate există o simbolistică a surprinderii punctele forte și
    punctelor, care denotă vulnerabilități ale structurii de personalitate pornind de la literele și semnele + și
    -, care reprezintă factorii caracteristici, dominanți ai personalității evaluate; în descrierile următoare ale
    profilelor individuale, într-unul din cele 4 enunțuri, există o capcană (greșeală) pe care urmează să o
    identificați, acela reprezentând varianta de răspuns acceptată.
    a. Descrierea unui patern NEO al tipului de interese A-artistic ar putea arăta, astfel: N+, E+,
    O+, A-; C- ce poate fi interpretat; este o persoană ușor nevrotică, extravertă, deschisă la
    experiență având scăderi în ceea ce privește agreabilitatea și conștiinciozitatea
    b. Stilul decizional autocratic ar arata: N+, O-, A-, C+ = persoană puțin nevrotică, rigidă, ușor
    antipatică, însă conștiincioasă
    c. Agentul de vânzări ar putea arăta astfel: N-, E+,O,A, C+ = o persoană extravertă,
    conștiincioasă, tinzând spre agreabilitate și deschidere la experiență
    d. Un negociator = N, E+, A, C- = tensionat, extravert, antipatic, lipsit de conștiinciozitate
  19. În comunicarea profilelor de personalitate există o simbolistică a surprinderii punctele forte și
    punctelor care denotă vulnerabilități ale structurii de personalitate pornind de la litere și semne ca + și –
    , care reprezintă factorii caracteristici, dominanți ai personalității evaluate; în descrierile următoare ale
    profilelor individuale, într-unul din cele 4 enunțuri, există o capcană (greșeală) pe care urmează să o
    identificați, acela reprezentând varianta de răspuns acceptată.
    a. Descrierea unui patern NEO al unui submisiv ar putea arăta, astfel: N-, E-, A+; C- și poate fi
    interpretat ca fiind o persoană relativ stabilă emoțional, introvertă, relativ agreabilă, lipsită de
    conștiinciozitate
    b. O persoană agresivă arată: N+, E+, A+, C = persoană puțin nevrotică, extravertă, tinde să fie
    agreabilă, tinde să fie conștiincioasă
    c. Un consensual ar putea arăta astfel: N+, E+, O, A, C+ = o persoană extravertă, conștiincioasă,
    tinzând spre agreabilitate și deschidere la experiență
    d. Un convențional = E-, O-, A+, C+ = Extravert, deschis la experiență, lipsit de conștiinciozitate
  20. În comunicarea profilelor de personalitate există o simbolistică a surprinderii punctele forte și
    punctelor care denotă vulnerabilități ale structurii de personalitate pornind de la litere și semne ca + și –
    , care reprezintă factorii caracteristici, dominanți ai personalității evaluate: în descrierile următoare ale
    profilelor individuale, într-unul din cele 4 enunțuri, există o capcană (greșeală) pe care urmează să o
    identificați, acela reprezentând varianta de răspuns acceptată.
    a. Descrierea unui patern NEO al unui submisiv ar putea arata, astfel: N-, E-, A+, C- și poate fi
    interpretat ca fiind o persoană relativ stabilă emoțional, introvertă, relativ agrebilă, lipsită de
    conștiinciozitate
    b. O persoană socială arată: N-, E+, A+ = persoană puțin nevrotică, extravertă, tinde să fie
    agreabilă
    c. O persoană independentă ar putea arăta astfel: N-, E+, O+, A, C+ = o persoană stabilă
    emoțional, extravertă, tinzând spre agreabilitate și deschidere la experiență, conștiincioasă
    d. Un întreprinzător = E+, O+, A+, C+ = Extravert, deschis la experiență, lipsit de
    conștiinciozitate
Cum se scrie o lucrare de licență – Ghid cuprinzător

Ești pe cale să scrii o lucrare de licență? Felicitări – sunteți direct acasă și trebuie să faceți ultimul dar important pas pentru a obține o diplomă de licență. Ați gestionat cu succes toate sarcinile academice; cu toate acestea, nu facilitează redactarea lucrărilor de licență. Scrierea unei teze necesită mult timp și necesită dedicare reală temei dvs. în întregime.

Fiind una dintre cele mai importante părți ale carierei academice, această misiune este de a evidenția experiența și cunoștințele dvs. în domeniul de studiu ales. Prin urmare, ar trebui abordat în mod corespunzător. În caz contrar, riști să-ți pierzi toate realizările academice. Nu vrei să ți se întâmple asta? Apoi, trebuie să vă planificați eforturile în mod corespunzător sau să angajați scriitori profesioniști pentru a face sarcina pentru dvs. În acest din urmă caz, puteți fi sigur că lucrarea pe care o primiți este de cea mai bună calitate și îndeplinește standardele de scriere academică la 100%


Ce face importantă o lucrare de licență?
Scopul unei lucrări de licență este de a oferi studenților posibilitatea de a lucra independent la o sarcină complexă, de a demonstra capacitatea lor de a formula un subiect , de a selecta literatura relevantă și de a prelucra datele. Cu toate acestea, nu este tot ce trebuie să faceți pentru a produce un proiect de calitate. Pentru a furniza o lucrare generală, trebuie să efectuați cercetări tematice aprofundate, analize de date, să aplicați metodologii relevante, să faceți evaluări critice și să prezentați răspunsuri la întrebările ridicate în enunțul problemei.

Astfel, o lucrare de licență este departe de a fi o sarcină pur scrisă. Este mai mult de natură de cercetare și necesită gândire critică de la un student. Fiind ultima sarcină din cariera dvs. academică, redactarea tezei vizează:

Învățându-vă să oferiți un tratament independent și clar al unui anumit subiect, disciplină sau domeniu de studiu;
Vă instruiți să identificați și să analizați în mod independent o problemă, să găsiți soluții și să preziceți rezultatele;
Îmbunătățirea abilităților dvs. pentru a dobândi și gestiona în mod independent cunoștințele academice;
Cultivarea abilității dvs. de a evalua și de a explica elementele cheie dintr-o mare bază de literatură.
După cum puteți vedea, redactarea tezelor de licență este o sarcină complexă care necesită o abordare pas cu pas și o planificare adecvată a acțiunilor dvs. Deci, ce ar trebui să știți despre acest tip de scriere? Ce ar trebui să luați în considerare atunci când faceți față sarcinii? Și ce face ca o teză să fie bună?

Structura și componentele
Lucrarea ta de licenta este probabil cea mai lungă piesă de scriere pe care ai făcut-o până acum și poate fi intimidant să știi de unde să începi. Nu există o regulă generală aici. Nu toate disertațiile urmează aceeași structură a tezei . Disciplina dvs., subiectul și abordarea cercetării – acestea sunt cele care vor determina formatarea și structura hârtiei. De exemplu, tezele din științele umaniste sunt adesea structurate similar unui eseu lung – cu o afirmație centrală și argumente care să o susțină. Capitolele de hârtie sunt organizate în jurul unor teme sau studii de caz diferite, aducând mai multe detalii asupra problemei cercetării .

Situația este complet diferită atunci când vine vorba de cercetarea empirică în discipline științifice. În acest caz, disertația dvs. ar trebui să conțină în general următoarele componente:

Pagina titlu;
Mulțumiri;
Abstract;
Cuprins;
Lista tabelelor / figurilor;
Lista de abrevieri;
Vocabular;
Introducere ;
Revizuire de literatura;
Metodologie;
Rezultate;
Discuţie;
Concluzie .
Toate acestea sunt destinate să aibă materialul tezei structurat într-un mod adecvat, să ușureze percepția acestuia și să dovedească relevanța declarației dvs. cheie de cercetare. Dacă nu sunteți un om de știință sau scriitor abil și nu știți cu ce să începeți să scrieți, atunci vă recomandăm cu tărie să elaborați o schiță de hârtie. Folosiți-l ca coloană vertebrală a informațiilor pentru proiectul dvs. și nu veți pierde niciodată un singur argument, paragraf sau o parte critică a datelor de cercetare.

Cum să alegeți un subiect de teză rece?
Alegerea unui subiect pentru teza dvs. se poate simți ca un punct descurajant, dar poate fi un lucru interesant de făcut. Alegerea temei potrivite pentru teza dvs. este o șansă excelentă pentru a vă adânci într-un subiect care vă interesează și pentru a contribui cu ceva nou la domeniul dvs. Apropo, selectarea subiectului „dvs.” poate ușura redactarea tezei și o poate face un succes fără niciun efort sau muncă specială. Deci, cât de ales să fii pentru a alege un subiect câștigător pentru principalul tău proiect academic? Iată câteva puncte pentru evaluarea dvs.:

Enumerați principalele dvs. interese legate de domeniul dvs. de studiu;
Parcurgeți sarcinile academice de succes din trecut;
Verificați lacunele din cercetările actuale legate de domeniul dvs.;
Eliminați subiectele care nu promit căi pentru noi cercetări;
Faceți cercetări preliminare pentru a estima sfera literaturii pe care o puteți folosi ca sursă de informații.
Când alegeți un subiect pentru teza dvs. , sarcina principală pe care o aveți este să vă asigurați că este acută, valoroasă din punct de vedere științific, interesant pentru dvs. și vă oferă perspective de cercetare.

Nu știți cu ce subiect să mergeți? Aveți nevoie de ajutor pentru formularea corectă a subiectului? Sau poate aveți nevoie de cineva care să facă treaba de corectură pentru dvs.? Lasă-ne să-ți facem serviciul și să-ți lustruim hârtia pentru ca lucrarea să strălucească.

MODEL GRILE LICENȚĂ PSIHOLOGIE 2022 PSIHOLOGIE ORGANIZAȚIONALĂ ȘI MANAGERIALĂ
  1. Organizațiile formalizează comportamentul pentru a-i reduce variabilitatea, în ultimă
    instanță pentru a-l prezice și pentru a coordona activitățile, pentru a asigura o coerență de
    mecanism care duce la producție eficientă. Structura extrem de formalizată este în primul
    rând una:
    a. ordonată
    b. descentralizată
    c. profesională
    d. simplă
  2. Conform teoriei așteptărilor, dacă salariul poate satisface o varietate de nevoi, atunci el
    are o valență mare și ar trebui să fie un motivator bun în măsura în care este legat de:
    a. natura postului
    b. performanță
    c. timpul lucrat
    d. de nivelul studiilor absolvite
  3. Comportamentul organizațional se referă la:
    a. oameni în organizații
    b. natură
    c. succesul/insuccesul firmei
    d. toate variantele
  4. Care dintre variantele de mai jos nu este relevantă (nu are vreo legătură) cu prezicerea
    comportamentului organizațional?
    a. fundamentarea științifică
    b. competiția dintre organizații
    c. explicarea evenimentelor din organizații
    d. observarea constantă a comportamentului
  5. Dificultatea explicării comportamentului organizațional constă în faptul că un
    comportament particular poate avea mai multe cauze. Care din următoarele cauze pot
    determina o demisie?
    a. nemulțumirea față de cuantumul retribuției
    b. aplicarea unui tratament discriminatoriu
    c. imposibilitatea găsirii unei soluții la o criză organizațională
    d. oricare dintre variante, fiecare în parte sau în diverse combinații
  6. În care dintre următoarele situații (factori implicați în comunicarea defectuoasă dintre
    șef și subordonat) există șovăieli în a comunica veștile proaste?
    a. solicitări conflictuale ale rolului
    b. efectul de cocoloșire
    c. efectul statutului funcției
    d. timpul
    2 din 4
  7. În viziunea lui Henry Mintzberg, organizațiile conțin mai multe părți distincte. Care
    din perechile de numere-litere este corectă?
  8. Nivelul operativ A. Managementul superior
  9. Conducerea strategică B. Oamenii care oferă idei
  10. Structura tehnocrată C. Oamenii care oferă servicii
  11. Personalul auxiliar D. Oamenii care fac munca
    a. 1-D
    b. 2-B
    c. 3- C
    d. 4 – A
  12. Fiecare din cele 5 configurații tipice organizațiilor, stabilite de Henry Mintzberg, are o
    parte-cheie și un mecanism de coordonare. Cărei configurații îi corespunde nucleul
    operativ și standardizarea calificărilor?
    a. forma descentralizată
    b. adhocrația
    c. birocrația profesională
    d. birocrația de tip mecanism
  13. Ce teorie susține următoarele afirmații?
  • În ciuda înțelepciunii tradițiilor, experiența schimbării în viață e firească, la fel
    ca munca, jocul sau odihna.
  • Acceptarea schimbării depinde de calitatea liderilor care conduc schimbarea, de
    răsplata asociată schimbării și de urmările negative care ar apărea dacă schimbarea nu sar produce.
  • Capacitatea de a-i conduce pe oameni spre o nouă situație e larg răspândită între
    liderii din rândul populației.
  • Capacitatea de învățare a unei familii medii e mai mult decât suficientă pentru
    modernizare.
    a. Teoria X
    b. Teoria Y
    c. Teoria T
    d. Teoria T+
  1. O teorie privind motivația în muncă este cea a lui Frederick Herzberg bazată pe
    dihotomia motivație-igienă. Care din elementele de mai jos, în viziunea lui F. Herzberg
    îi face pe oameni să acționeze?
    a. contextul de muncă
    b. salariul
    c. administrarea
    d. conținutul muncii
    11.Care sunt teoriile explicative ale comportamentului prosocial?
    a. teoriile sociologie
    b. teoriile psihologice
    c. teoriile biologice
    d. toate variantele
    3 din 4
  2. Care dintre stilurile de conducere enunțate mai jos este considerat a fi autoritar?
    a. Stilul administrativ
    b. Stilul stimulativ
    c. Stilul pasiv
    d. Stilul ferm
  3. Cărui tip de management organizațional îi este asociată metafora „organism viu”
    datorită principiilor instabilității și entropiei?
    a. managementul intercultural
    b. managementul valorilor
    c. managementul haos
    d. managementul fără frontiere
  4. Care tip de management, dintre cele menționate mai jos, este o combinație între un
    număr diferit de stiluri și comunicarea „face-to-face”?
    a. managementul inutitiv
    b. managementul participativ
    c. managementul multiplicator
    d. automanagementul
  5. Aplicând procedura celor 7S, C.M. Watson prezintă criteriile după care se orientează
    liderii și managerii. Care criteriu, dintre cele menționate mai jos, este specific liderului?
    a. strategie
    b.structură
    c. sistem
    d.stil
  6. Care dintre disfuncționalitățile în leadership se caracterizează prin repetarea trăirii
    unei relații în context nou?
    a. complexul Monte Cristo
    b. narcisismul
    c. transferul
    d. comportamentul maniacal
  7. În care dintre etapele conducerii organizației se cere cel mai mult analiza etică?
    a. diagnoza
    b. prognoza
    c. proiectarea
    d. luarea deciziei
  8. În care dintre contextele ce influențează decizia la nivel micro nu se cunoaște
    probabilitatea evoluției unor procese?
    a. contextul de risc
    b. contextul de incertitudine
    c. contextul de confruntare
    d. contextul de certitudine
  9. Care din variantele de mai jos nu face parte din dimensiunea psihologică a
    managementului clasei de elevi?
    a. capacitatea de muncă măsurabilă
    b. capacitatea funcțională
    c. fundamentarea informațională
    d. capacitatea de muncă disponibilă
    4 din 4
  10. Concepția lui Max Weber despre leadership prezintă liderul ca o sursă de influență
    asupra celorlalți, dar introduce o distincție între trăsăturile de personalitate și contextul
    în care acesta acționează. În ce concept sunt reunite trasăturile de personalitate ale
    liderului identificate de M. Weber?
    a. autoritate
    b. carismă
    c. tradiție
    d. ideal-tip