Redactare licenta si disertație

Misiunea noastră urgentă este de a oferi o varietate de servicii de asistență academică care includ îndrumare, editare, cercetare, analiză de date, îndrumare academică, îndrumare în carieră și asistență socială celor care urmează un grad avansat sau avansare în carieră. 

Ofertele noastre cuprind servicii educaționale pre-profesionale, profesionale și tehnice pentru a vă satisface nevoile. Oferim asistență practică pentru indivizi și sprijin pentru cercetare pentru organizații guvernamentale, non-profit și comunitare. 

Oferim o varietate de servicii, care includ editarea linie cu linie, consultarea proiectării cercetării, analiza calitativă a datelor, analiza cantitativă a datelor, îndrumare, consiliere în carieră și evaluarea programului. Scopul nostru este să vă ajutăm să vă atingeți obiectivele academice, de cercetare sau profesionale cu servicii tangibile.

Ceea ce se află în centrul serviciilor noastre sunt specialiștii noștri dedicați, consultanții și personalul care lucrează cot la cot cu studenții care merg pe drumul spre succesul academic. Specialiștii, consultanții și personalul nostru dețin diplome de doctorat într-o varietate de domenii și au experiență profesională în coaching motivațional, proiectarea cercetărilor, analiza datelor, evaluarea programelor și editarea. Mai mult, am lucrat cu studenții ca educatori la nivel de colegiu și avem expertiză în domenii specifice de conținut. 

Călătoria dvs. academică este o oportunitate primordială de a aduna cunoștințe, de a vă descoperi și de a obține acreditările care vă vor deschide ușa către oportunități profesionale de neimaginat.

Această companie nu este o fabrică de lucrari. Nu scriem disertații sau lucrări licenta. Toate serviciile sunt în concordanță cu orientările etice pentru conduita academică și integritatea academică.

MODELE GRILE LICENȚĂ PSIHOLOGIE – PSIHOLOGIA ADOLESCENTULUI ŞI ADULTULUI
  1. Pe parcursul (pre)adolescenţei personalitatea se caracterizează prin:
    a. exprimarea neclară a trăsăturilor de personalitate
    b. absenţa tendinţelor de individualizare
    c. dezvoltarea conştiinţei de sine
    d. derularea unui proces de formare lipsit de contradicţii
  2. Dezvoltarea conştiinţei de sine în (pre)adolescenţă este un proces care:
    a. duce la dobândirea unei identităţi proprii, unice şi irepetabile
    b. nu are legătură cu transformările de creştere fizică şi maturizare sexuală
    c. suferă perturbări în urma asumării identităţii de gen
    d. se bazează pe modele identice în asumarea identităţii masculine şi a identităţii feminine
  3. În dezvoltarea conştiinţei de sine:
    a. criza de opoziţie şi câştigare a independenţei nu are niciun rol
    b. criza de opoziţie şi câştigare a independenţei are un rol major
    c. conturarea identităţii vocaţionale este lipsită de importanţă
    d. aprecierea din partea celorlalţi nu are nicio contribuţie
  4. Câştigarea independenţei în adolescenţă presupune:
    a. dobândirea independenţei material-economice depline
    b. dobândirea independenţei emoţionale faţă de prieteni, dar menţinerea ei de părinţi
    c. dobândirea independenţei emoţionale faţă de părinţi ca o consecinţă a unei relaţii maritale
    d. dobândirea independenţei de mentalitate
  5. În adolescenţă, prima formă de independenţă care se obţine este:
    a. independenţa emoţională
    b. independenţa de mentalitate
    c. independenţa de autonomizare
    d. independenţa material-economică
  6. Cristalizarea unei identităţi coerente pe parcursul (pre)adolescenţei:
    a. presupune confruntarea dintre două atitudini contrare – identitate vs. confuzia rolurilor
    b. constituie un proces firesc, deci lipsit de complicaţii
    c. nu impune distanţarea de modelele parentale
    d. se obţine şi în lipsa tendinţei de afirmare ca persoană autonomă
  7. Dobândirea identităţii personale şi sociale a adolescentului:
    a. nu poate fi tulburată de opoziţia familiei faţă de autonomizare
    b. este stimulată de obstacolele apărute în realizarea aspiraţiilor
    c. conduce adolescentul la descoperirea sensului propriei vieţi
    d. nu influenţează imaginea de sine a adolescentului
  8. Identitatea confuză se caracterizează prin aceea că:
    a. este trăită ca o criză emoţională permanentă
    b. nu împiedică individul să dea un sens existenţei sale
    c. mobilizează individual să-şi traseze direcţii de perspectivă
    d. produce abateri de la evoluţia normală, dar niciodată structurări psihopatologice
  9. Individualizarea, proces ce încheie în linii mari formarea personalităţii, implică:
    a. sensibilitate la solicitările familiei, care nu se devalorizează pentru adolescent
    b. menţinerea priorităţii familiei în faţa grupului
    c. deplasarea relaţiilor adolescentului din zona familiei în cea a grupului
    d. aderarea la valorile oferite de familie, considerate ca fiind adevăruri absolute
    2 din 2
    10 În adolescenţa prelungită, se constată că tinerii:
    a. dispun de o identitate relaţională clar definită
    b. manifestă o independenţă nerecunoscută încă de către familie
    c. manifestă o independenţă neacceptată de către familie
    d. îşi reabilitează relaţiile cu familia acceptând dominaţia acesteia
  10. Gândirea adultului se caracterizează prin aceea că:
    a. are profunzime dar nu are extensie
    b. este organizată
    c. cunoştinţele asimilate rămân fixate pe aspectele generale
    d. rigurozitatea se diminuează
  11. Pentru dezvoltarea permanentă şi menţinerea forţei intelectuale sunt necesare:
    a. preocupările cognitive constante
    b. utilizarea timpului liber pentru odihnă
    c. o calificare profesională fie şi minimă
    d. antrenament intelectual permanent fără legătură cu sarcinile profesionale
  12. Memoria adultului se caracterizează prin:
    a. scăderea selectivităţii
    b. predominarea memorării mecanice faţă de cea logică
    c. rezervă faţă de achiziţionarea unor cunoştinţe noi
    d. predominarea memorării logice faţă de cea mecanică
  13. În conservarea capacităţilor mnezice ale adultului următorii factori sunt:
    a. nivelul de şcolaritate – nesemnificativ
    b. regimul de viaţă echilibrat – nesemnificativ
    c. ponderea solicitărilor intelectuale la locul de muncă – semnificativ
    d. gradul de profesionalizare atins – nesemnificativ
  14. Învăţare la adult este:
    a. determinată în mică măsură de iniţiativa proprie
    b. selectivă
    c. orientată în mică măsură spre învăţare permanentă
    d. legată de interese extraprofesionale
  15. Privitor la caracteristicile procesului de învăţare se constată că adultul:
    a. îşi însuşeşte mai rapid strategii de operare, decât cunoştinţe
    b. selectează mai greu sursele optime de informare privitoare la o problemă
    c. extrage mai greu esenţialul dintr-un material care trebuie învăţat
    d. concretizează cu mai mare efort cunoştinţele teoretice în plan practic